12 noiembrie 2014 - Forumul European al Tineretului a publicat recent sinteza rezultatelor unei cercetări exploratorii online pe tema discriminării multiple care îi afectează pe tinerii din Europa. Cercetarea s-a desfășurat în perioada martie-iunie 2014, cu participarea a 495 de tinere și tineri cu vârste între 18 și 35 de ani. Studiul a colectat date din țările membre în Consiliul Europei, cu referire la modul în care discriminarea multiplă își face simțită prezența în viețile tinerilor, la motivele pentru care aceștia se simt discriminați și la nivelul lor de informare asupra legislației antidiscriminare existente.

Deși a întâmpinat constrângeri logistice și metodologice (diseminarea chestionarului doar prin rețele online ale tinerilor; implicarea a 56,7% dintre respondenți în sectorul ONG; disponibilitatea chestionarului aprofundat doar online și doar în limba engleză, de aici și o anumită reținere în generalizarea rezultatelor la nivelul populației tinere din Europa), cercetarea oferă o bază pentru reflecție și o imagine de ansamblu asupra felului în care tinerii percep discriminarea multiplă. Autorii admit că e necesară continuarea studiilor calitative și a cercetării cantitative în domeniu, cu implicarea persoanelor care nu vorbesc engleza și nu au cunoștințe de IT.

Ce înseamnă discriminarea multiplă?

Deși conceptul de discriminare multiplă este considerat de mulți juriști o ”non-problemă” sau un simplu exercițiu intelectual, și studiul de față arată că acesta nu e un divertisment de dragul teoretizării. Conceptul își are originile în lupta femeilor de culoare din SUA pentru o egalitate de substanță și în încercarea lor de a scoate la lumină situații de discriminare care altfel ar fi fost lăsate într-o penumbră convenabilă. În scopul cercetării citate, discriminarea multiplă include trei situații: discriminarea multiplă, discriminarea cumulativă sau compusă și discriminarea intersecțională.

Rezultatele obținute relevă că în special discriminarea multiplă și cea intersecțională joacă un rol puternic în viețile tinerilor, în timp ce discriminarea compusă a fost raportată mai puțin. Numeroasele exemple oferite ca răspuns la întrebările deschise din chestionar demonstrează că discriminarea multiplă are, adeseori, ca efect marginalizarea tinerilor atât în sfera privată cât și în societate ca ansamblu. Această povară acumulată le face pe victimele discriminării să se simtă neajutorate și slabe. Respondenții au subliniat că identitățile și structurile lor sociale au un impact reciproc unele asupra celorlalte, sugerând că barierele sociale create de instituții la nivel macro și mediu ar trebui abordate simultan în analizarea cazurilor individuale de discriminare. De exemplu, una dintre preocupările recurente ale tinerilor care au slujbe precare sau slab remunerate este lipsa accesului la împrumuturi bancare pentru achiziția unui apartament. O altă problemă majoră este rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor în țările care nu au un sistem de protecție socială puternic, ceea ce ridică obstacole în tranziția completă spre viața de adult. De asemenea, faptul că tinerii necăsătoriți, cuplurile de facto și cuplurile fără copii tind să fie excluși din lista beneficiarilor de plăți sociale este perceput ca o barieră structurală, care se întrepătrunde cu situația de discriminare a individului.

De ce e necesar să abordăm discriminarea multiplă?

Persoanele tinere sunt de obicei definite doar din perspectiva vârstei și sunt percepute ca un subgrup omogen al societății. Cercetarea Forumului European al Tineretului arată că ”vârsta” e doar o caracteristică definitorie a identității tinerilor și prin care se definesc ei înșiși. Mai mult, chiar dacă motivele discriminării sunt construite social ca excluzându-se reciproc, în realitate ele se pot acumula și influența reciproc. Concentrându-ne pe rând asupra fiecărei categorii, este trecută cu vederea legătura dintre experiențele de discriminare bazată pe unul sau mai multe motive. Problema aici este că politicile și legislația antidiscriminare înțeleg categoriile ca pe factori independenți unul de altul și, în consecință, avocații care apără victime ale discriminării multiple aleg adeseori acel motiv de discriminare care are șanse mai mari de câștig în fața Curții. Tinerii care se află la intersecția dintre diferite categorii de identitate și structuri opresive pot fi lesne trecuți cu vederea de politicile bazate pe un singur motiv de discriminare.

De plidă, imaginați-vă că o femeie musulmană care poartă văl e discriminată din cauza situației sale particulare – intersecția dintre faptul că e musulmană (religie) și e femeie (gen). Angajatorul nu dorește să angajeze femei purtând văl, dar angajează atât bărbați musulmani, cât și femei care nu sunt musulmane. Prin urmare, acesta discriminează nu numai pe bază de gen și nu numai pe bază de religie, ci pe baza unei situații aflate la întrepătrunderea acestora. La locul de muncă, situația ei ar fi complet acoperită de Directiva 2007/78/EC (religie) și de Directiva 2006/54/EC (gen). Dar ce lege se aplică dacă discriminarea apare în domeniul accesului la o locuință, care e acoperită doar de Directiva 2004/113/EC pe probleme de gen, dar nu și de Directiva 2007/78/EC? Nu în ultimul rând, stigmatizarea populației rome din Europa este atât de adânc înrădăcinată, încât legislația antidiscriminare încă pare ineficientă, în pofida Strategilor naționale de integrare a romilor. Discriminarea bazată pe hărțuire sexuală este interzisă numai în domeniul angajării/ ocupării în legislația europeană actuală, susțin autorii cercetării.

Domenii și motive ale discriminării

Rezultatele cercetării arată că principalele situații de discriminare raportate de respondenți au survenit în domeniul educației și în cel al ocupării profesionale (atât în ceea ce privește accesul la un loc de muncă plătit, cât și la locul de muncă), însă au fost înregistrate cazuri de discriminare și în sfera accesului la bunuri și servicii, inclusiv la o locuință.

Astfel 53,8% dintre respondenți au raportat că s-au simțit discriminați în domeniul educației; 50,5%, în căutarea unui loc de muncă plătit; 42,4%, la locul de muncă; 29,2%, în căutarea unui loc de cazare; 26,6%, în sistemul sanitar; 26%, în încercarea de a le fi recunoscute calificările; 24,9%, în restaurante, cafenele și baruri; 24,7%, când au încercat să acceseze servicii bancare; 24%, în cinematografe, teatre sau cluburi; 19,3%, în centre de sport; 22,8%, în magazine, supermarketuri sau mall-uri; 15,8%, în accesul la justiție.

Educație și piața muncii

În domeniul educației, situațiile de discriminare raportate s-au produs pe bază de gen (15%), orientare sexuală (10,1%), religie sau credință, origine socială (10,4%), aspect fizic (8,4%), origine etnică (7,8%), cunoștințe de limbă și opinii politice sau de altă natură (fiecare, cu câte 7,5%).

În căutarea unui loc de muncă plătit, 18% dintre respondenți au declarat că s-au simțit discriminați pentru că sunt tineri, atât ca unic motiv, cât și în combinație cu alte motive, precum genul (16%), originea etnică (7,2%) și cunoștințele de limbă (7,8%).

Interesant, întrebați care consideră că sunt principalele cauze ale discriminării tinerilor în domeniul ocupării profesionale, respondenții au enumerat ca motive: originea etnică romă (72%), statutul de refugiat/solicitant de azil (71,5%), statutul social (69,5%), situația de migrație nereglementată (64,9%) și lipsa cetățeniei (62%).

De asemenea, exemplele menționate indică faptul că nici sistemul de educație, nici piața muncii nu reușesc să răspundă în mod eficient nevoilor tinerilor cu probleme de sănătate mentală. Depresia este adesea descrisă ca fiind o chestiune tabu, ceea ce este îngrijorător, luând în considerare legătura dintre șomajul pe termen lung și această afecțiune.

În special tinerele femei sunt supuse riscului discriminării, din cauza sarcinii, a nașterii sau a altor afecțiuni medicale legate de acestea, ceea ce le face să fie considerate ”mai puțin productive” de către angajatori. Astfel de situații sunt exacerbate în cazul femeilor aparținând unor comunități etnice, religioase sau de migranți, care cad victime și prejudecății că, de obicei, au mai mulți copii decât ”celelalte femei”. Paleta largă de exemple primite prin intermediul întrebărilor deschise evidențiază, de asemenea, că orientarea sexuală, identitatea de gen și aspectul fizic (în special obezitatea) ca factori adăugați de discriminare au un impact puternic asupra vieții profesionale și sferei personale a tinerilor.

În afara pieței muncii

Ieșind din domeniul ocupării, sferele în care cei mai mulți respondenți au raportat că s-au simțit discriminați (30%) sunt: în procesul de căutare a unui apartament de închiriat sau a cazării în hoteluri, pe bază de vârstă (pentru că au între 18-24 de ani, 6,2%), origine etnică (5,2%), origine socială (3,6%) și orientare sexuală (3,6%).

Este demn de menționat că participații la cercetare au ridicat problema discriminării sau a manifestărilor rasiste și în arii pe care cercetarea nu le-a acoperit, și anume la punctele de control al frontierei, în raport cu forțele de oridine, în spații publice (au fost date exemple de agresiuni pe bază rasială) ș.a.

Învățăminte

Studiul evidențiază că tinerii sunt un caleidoscop de biografii, traiectorii de mobilitate, tipuri și niveluri de educație. În diferite feluri, mulți dintre ei întâmpină dificultăți în a-și găsi un loc de muncă stabil, a accesa un credit, a închiria o locuință și a-și încheia tranziția spre viața de adult – probleme care au fost agravate de criza financiară globală. Cel puțin jumătate dintre respondenți au avut experiențe de discriminare multiplă.

Ce pași recomandă Forumul European al Tineretului să fie făcuți în viitorul apropiat, precum și alte informații privind nivelul de cunoaștere a legislației antidiscriminare în rândul tinerilor – puteți citi aici: http://www.youthforum.org/assets/2014/11/Survey-on-Youth-and-Multiple-Discrimination.pdf.